Ecosistemul literaturii franceze contemporane este fragilizat tocmai de tendintele lui excesive. Un reglator de timie inca nu a aparut, daca nu cumva acesta n-ar fi chiar succesul descendent al ei in lume. intre enorm si insignifiant zbimiie industria literara. Ea isi trage seva din imitarea celor doua tendinte care dau subtitlul acestei carti, prin privilegierea unor dimensiuni ale lor considerate usor digerabile. Cel mai bun imitator al lui Michel Houellebecq - dar nu numai atit - este poate Frederic Beigbeder; el se limiteaza insa la a brava din interiorul sistemului, intr-un gest la urma urmei postmodem: imi asum ca nu pot asuma vreun angajament radical; sint un franc-tireur "slab" care nu are pretentia de a denunta Sistemul, ci de a-1 lua la misto pentru a-1 putea suporta mai usor.
Minimalistii de la Editura Minuit, astazi oricum pe cale de disparitie, au un pandant pe care l-am numit "minimalismul Biedermeier", al unor scriitori care exalta provincia si "mosia", cu alte cuvinte Franta profunda, marginala, neatinsa de flagelul civilizatiei, in naratiuni usoare, idilizante, delicate, suave (Christian Bobin, despre care nu va fi vorba in acest volum, este poate cel mai cunoscut reprezentant al acestui curent). O alta ramura a minimalismului, cea mai recenta "literatura Amelie Poulain" proiecteaza o viziune la fel de idilizanta asupra unei urbanitati somptuare, rezistenta la ratiunea calculatoare a societatii occidentale capitaliste, populata cu personaje bizare, dar bogate sufleteste, in compensatia inadaptabilitatii de care dau dovada la mecanica integrarii sociale capitaliste. Martin Page este scriitorul "Amelie Poulain" exemplar, cu al sau roman M-am hotarit sa devin prost cu sensul de: am incercat sa vad cum e sa te integrezi in noua societate de consum, tentativa soldata cu un binemeritat si elogiabil esec.
Dupa ce am justificat un titlu, urmeaza sa justific obiectul pe care-l numeste.
Dupa ce am justificat un titlu, urmeaza sa justific obiectul pe care-l numeste.
De ce aceasta carte ?
Traim intr-o perioada in care informatiile sint livrate non-stop pe internet, accesul la ele exista din orice directie si poate duce, desigur, oriunde. De aceea, mi se pare ele-mentara distanta fata de propriile convingeri, in chiar clipa in care ele se afirma. in secunda in care esti marxist, trebuie sa-ti pui marxismul la indoiala; in minutul in care crezi ca AI DREPTATE, trebuie sa te indoiesti de dreptatea ta.
Am invatat ca asa ceva e foarte greu, cu riscul de a trebui, wittgensteinian, sa taci. in facultate, am luat contact cu doua feluri de a vorbi despre postmodemitate: unul al profesorilor de la engleza, altul al celor de la franceza.
